Image 1
Image 2

Comasarea alegerilor nu întărește democrația

Ideea comasării alegerilor, lansată și susținută de PNL, ne trimite la primele alegeri de după 1918, când acela;i partid, PNL, a organizat alegeri separate în Regat, apoi după ce le-a câștigat, a organizat alegeri parlamentare și în Transilvania.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Desigur, PNL-ul de acum o sută de ani și-a făcut calcule politice și astfel a ras partidele din Transilvania. Partidul Național Român a fost dezintegrat pur și simplu. Nu și-a mai revenit niciodată. Abia după ce s-a unit cu un partid din Regat, cu Partidul Țărănesc a lui Ion Mihalache, rezultând PNȚ, a reușit să facă față cât de cât liberalilor.

 

PNL-ul anului 2024 își face alte calcule, dar scopul este același: un câștig electoral mai mare de pe urma bulversării alegătorilor.

 

Orice s-ar spune, să fie foarte clar că nu este vorba despre nicio economisire dacă vor fi comasate alegerile. A văzut cineva vreun partid sau vreun guvern care să economisească banul public? Dacă partidele vor să nu cheltuie banii adunați din impozite și taxe ar putea renunța la subvențiile de stat. Miliarde de lei merg în conturile partidelor care obțin peste 5% la alegeri.

 

Comasare sau nu, cheltuielile sunt relativ aceleași. Fiecare tip de alegeri necesită buletine de vot separate, urne separate, personal separat, săli separate.

 

Comasarea presupune mai multă muncă, mai multă atenție, deci mai mult haos.  A organiza două tipuri de alegeri în aceași zi este ca și cum ai face două nunți în aceeași sală, dar cu muzicanți diferiți.

 

Un cetățean dorește să voteze numai pentru primar. Pentru că pe acela îl cunoaște. De ce să voteze și pentru un eruoparlamentar? Sau pentru un candidat la președinție? Sau pentru un parlamentar? Comasarea înseamnă siluirea unui principiu, votarea în cunoștință de cauză.

 

Fiecare candidat este ales pentru un anumit tip de muncă, pentru o anumită prestație publică. Publică, dar plătită. Niciun ales, niciun politician nu face un pas, nu mișcă un deget fără să fie plătit din banii contribuabililor.

 

Pe lângă calculele aritmetico-electorale, măcar din patru în patru ani să ne aducem aminte și de democrație. Comasarea unor alegeri diferite nu este în spiritul democrației de care am făcut atât caz în ultimii 34 de ani.

 

Toată lumea admite că democrația românească este departe de a fi la nivelul democrațiilor occidentale. Acum politicienii noștri profită de ocazie pentru a-și mai bate încă odată joc de regulile stabilite de Constituție.

 

Și în Germania sunt anul acesta alegeri, în diferite landuri, dar se vorbește acolo de comasare? Nemții nu încearcă să economisească banii publici?

 

Anul acesta sunt alegeri în numeroase țări. Se mai vorbește undeva de comasări? Câte procente va aduce comasarea în contul PNL? Nu destule ca să se ridice la nivelul partenerului de guvernare, PSD.

 

După marea fuziune PNL-PDL, acest partid în care și-au pus speranțele milioane de români, cu orientare de dreapta, care l-au votat pe candidatul său. Klaus Iohannis, nu a făcut altceva decât să se tot rupă în așchii, să-și dea afară foștii președinți, dar și membri cu zeci de ani vechime.

 

Liberalii au mai scornit o năzbâtie: conducerile organizațiilor județene care se vor clasa pe ultimele zece locuri pe țară la alegeri vor fi schimbate. Cu cine? Cu viitorii lideri care vor fi dați afară la următoarele alegeri. La fel a procedat și Ludovic Orban și rezultatele s-au văzut: au venit la conducere oamenii lui Florin Cîțu.

 

Principala cauză pentru decăderea PNL este lipsa disciplinei de partid. Comasarea nu este altceva decât o nouă variantă a comasării celor două partide mari, PNL și PDL, care, prin comasare, au vrut să fie unul mare.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

PNL, mai refractar la reforme decât PSD

În mod paradoxal, PNL pare mai refractar reformării sistemului bugetar decât PSD. Ne-am fi aşteptat ca partidul de dreapta să forţeze restructurarea aparatului de stat, să ceară desfiinţarea unor instituţii de stat, a unor agenţii guvernamentale. PNL ar trebui să fie în fruntea mişcării de limitare a amestecului statului în economie.

EDITORIAL-DUMITRU-PACURARU

De la bileţelul roz la cocaina roz

 Prin anul 2005, la fel de tulbure ca orice an din mandatul prezidenţial a lui Traian Băsescu, a făcut furori aşa-numitul “bileţel roz” prin care premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, îi cerea preşedintelui să intervină pentru Dinu Patriciu într-un dosar de la DNA.
Elena Udrea a făcut public existenţa acelui bileţel, specificând că era roz, fără să spună şi ce anume scria pe el.