Asculta acest articolÎn ordinea ponderii parlamentare avem trei partide care îşi pot prezenta punctele de vedere de la tribuna parlamentului: USR, AUR şi UDMR. Mai există un grup parlamentar, Forţa Dreptei, condus de Ludovic Orban, fostul prim ministru, grup format din parlamentari care au candidat pe listele PNL. Aşadar, putem vorbi despre patru formaţiuni politice parlamentare.
O a doua variantă de prezentare a partidelor aflate în opoziţie faţă de coaliţia PSD, PNL şi Minorităţi Naţionale, altele decât UDMR, poate fi stabilită în funcţie de opţiunile alegătorilor din sondaje.
Ierarhia se schimbă. AUR trece în faţa USR, UDMR rămâne constant la limita pragului electoral de 5%, în timp ce Partidul Forţa Dreptei, potrivit tuturor sondajelor, se află departe de a reuşi să întrunească 5% pentru a intra în parlament. O altă serie de partide sunt cele care au căzut sub pragul electoral la alegerile parlamentare din anul 2020, respetiv PMP, ALDE şi Pro România.
Dacă s-ar forma o coaliţie a partidelor de opoziţie ar fi atât de colorată încât chiar dacă toate critică guvernul PSD-PNL, este imposibilă antrenarea lor într-o acţiune comună anti PSD-PNL.
Trebuie menţionate, chiar scoase din categoria opozanţilor Pro România şi ALDE. Cum Victor Ponta tocmai a acceptat să fie numit consilier onorific, adică neplătit, al premierului Ciolacu se poate trage concluzia că Pro România se va alipi PSD-ului. În acelaşi timp fostul prim ministru Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte ALDE, este văzut în compania lui Nicolae Ciucă. Deci şi ALDE este posibil să fie absorbit în PNL.
Ne rămân, aşadar, trei formaţiuni politice parlamentare de opoziţie: AUR, USR şi UDMR. Atât de diferite încât nu pot fi încadrate după niciun criteriu.
În feluri diferite, fiecare critică reforma iniţiată de Marcel Ciolacu. Cel mai consecvent este USR. Participanţi la guvernare, parlamentarii USR critică guvernul punctual. Din păcate pentru USR sondajele nu reflectă efortul partidului de a scoate în evidenţă greşelile guvernului Ciolacu, lipsit de voinţă de a face o schimbare structurală.
Partidul lui Călălin Drulă scăzând constant în sondaje, practic se erodeaază în opoziţie ca şi când ar fi la guvernare. Un fenomen ciudat, datorat lipsei de acţiune în organizaţiilor din teritoriu, inacţiunilor parlamentarilor în judeţele lor.
Cu toate că lasă impresia că este foarte activ, şi AUR dă semne de erodare. George Simion face greşeli după greşeli, iar programul electoral şi de guvernare al partidului său este ca şi inexistent. Se remarcă lipsa de voci calificate, de lideri carismatici, de oameni politici.
Practic George Simion şi încă două trei voci, neconcludente ocupă întreg spaţiul mediatic. Ceea ce urcă partidul în sondaje este efectul de masă, intervenţia unui grup de presiune la diferite manifestări publice. Există însă riscul ca până la alegeri să dispară starea de spirit care s-a creat în jurul partidului lui George Simion şi rezultatele la alegeri să fie departe de datele din sondajele actuale.
PSD şi PNL vorbesc despre comasarea alegerilor. Dacă alegerile locale ar fi în faţa parlamentarelor, AUR ar înregistra rezultate foarte slabe. Pentru că nu are structuri teritoriale. Probabil vor migra câţiva primari, dar insuficienţi pentru ca AUR să obţină rezultate semnificative la locale. În schimb dacă alegerile vor fi comasate, AUR va beneficia de imaginea de ansamblu şi poate obţine prin contagiune rezultate bune şi la locale.
Reformele lui Marcel Ciolacu bat pasul pe loc. Mai degrabă încurcă lucrurile decât le limpezeşte. Segmente bugetare foarte puternice sunt refractare acestor schimbări haotice.
În acelaşi timp nici partidele de opoziţie nu oferă variante concrete. Oricum, reforma ar fi trebuit începută de sus în jos, de la salariile de peste 10.000 de lei, de la comasarea ordonatorilor de credite, care depăşesc cifra de 16.000 la nivel de ţară.
O reformă a instituţiilor, apoi a personalului ar avea şanse mai mari decât această bâjbâială de care, din păcate, partidele de opoziţie nu ştiu profita decât razant, fără efecte electorale semnificative. De ce? Pentru că atât AUR cât şi USR, ba chiar şi Forţa Dreptei, speră să obţină voturi consistente din partea salariaţilor din sistemul de stat.
Un proverb spune: “Nu arunca cu pietre dacă locuieşti într-o casă de sticlă”. Cu alte cuvinte, există riscul ca şi partidele de opoziţie ajunse cândva la guvenare să-şi creeze propria lor bază electorală tot din rândul lucrătorilor la stat, la fel ca PSD şi PNL.
