Asculta acest articolProfilul de țară pentru România, inclus în acest raport, arată însă absența unei strategii pentru competențe digitale și rezultate nesemnificative pentru o serie de indicatori-cheie, deși, după unii indicatori tehnici, România se situează peste media UE.
Raportul ”Framing the European way for the digital decade, inspiring practices in digital education across the EU – 2023”, publicat de UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru FInanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, instituție ce funcționează sub umbrela Ministerului Educației), include profilul eforturilor de digitalizare în educație și formare în țările membre UE. Documentul a fost pregătit de o echipă a UEFISCDI pentru Comisia Europeană și pentru European Digital Education Hub, dar precizează că perspectiva autorilor, nu a acestor instituții.
Profiul pentru România consemnează, ca primă măsură recentă relevantă pentru digitalizare în educație, proiectul prezidențial „România Educată”, despre care notează că s-a soldat cu un raport final” care „include elemente ale unei carte verzi a Ministerului Educației, privind Strategia pentru Digitalizarea Educației din România”. Același profil de țară nu precizează că întreg proiectul de strategie, pus în dezbatere la finalul anului 2020, a fost redus de la circa 100 de pagini la doar 4 pagini în „România Educată”. Dar același profil publicat acum notează că România nu are o strategie pentru competențe digitale, având, în schimb, măsuri transversale în PNRR, ce includ reforme care vor defini felul cum se vor dezvolta competențele profesorilor și pregătirea elevilor în discipline TIC.
Din acest punct de vedere, profilul publicat în raportul UEFISCDI notează măsuri incluse în PNRR, precum dezvoltarea unor smart-laburi și laboratoare IT.
În paralel cu descrierea acestor acțiuni adoptate în lipsa unei strategii în domeniu, profilul României din perspectiva digitalizării, cu accent pe educație și formare, evidențiază plasarea României pe ultimul loc, printre ultimii membri UE sau sub media UE la majoritatea indicatorilor relevanți: Locul 27 în UE la Indicele Economiei și Societății Digitale (2022), cu scorul 30.6, față de socrul mediu european 52,3; Locul 27 în ceea ce privește Capitalul Uman (scord 30,9, comparativ cu scorul european 45,7); Competențe digitale de bază sau peste – 28% din populație (aproape jumătate din scorul mediu UE – 54%); 41% din populație are cel puțin competențe de bază pentru crearea de conținut digital (UE – 66%); Performanța în inovare, raportată la nivelul UE (2022): 32,6%, în foarte ușoară creștere față de 2015 (0,2%) și în scădere cu 2,9% față de anul 2021.
În același timp, performanța României din punct de vedere al unui indicator tehnologic, anume rata de penetrare a internetului de bandă largă, este peste nivelul mediu UE – 135,9% (2022).
În privința digitalizării în educație, raportul scoate în evidență o serie de aspecte unde România are rezultate bune, din anumite perspective, comparativ cu celelalte țări europene sau cu diverse alte țări membre OCDE. Între altele: Conform PISA 2018, „procentul elevilor din medii dezavantajate care nu au o idee clară cu privire la viitorul lor loc de muncă este unul dintre cele mai reduse, comparativ cu alte țări și economii – 7,6%, locul 75 din 78”. Chestionarul TALIS (OCDE 2018) arată că directorii din România sunt, în medie, mai tineri decât cei din majoritatea țărilor participante la studiul internațional – 46,5 ani, (locul 46 din totalul de 39), iar cei mai mulți profesori – mult peste majoritatea celorlalte țări participante – spun că în școala lor există o cultură a colaborării, bazată pe sprijin reciproc (91,4%), iar aproape toți (96,7%) afirmă că explică frecvent sau mereu cum se leagă subiecte noi și vechi.
Creșterea economiei digitale în România, deceniul trecut, însoțită de întărirea infrastructurii digitale de calitate. Faptul că aproape 7% dintre absolvenții români de facultate finalizează studii din domeniul IT&C – al cincilea cel mai ridicat procent la nivel european. Creșterea sectorului Telecom, mai mare cu 20% față de celelalte țări central și est-europene în 2014-2019
Fii primul care comentează