Asculta acest articolGuvernul vrea să încheie anul cu două măsuri radicale: impozitarea supraprofiturilor firmelor din sectorul energie, curent şi gaze, şi scăderea pensiilor speciale.
Măsuri dificil de aplicat în ambele cazuri. Cine controlează Petrom – OMV, spunea fostul premier Adrian Năstase, controlează economia, iar cine controlează economia, controlează politica. O măsură discreţionară pare să fie şi impozitarea pensiilor numai în cazul magistraţilor.
Pensiile militarilor, parlamentarilor, foştilor primari vor rămâne neatinse.
Despre pensiile speciale, numite şi “nesimţite”, se vorbeşte de ani de zile. Fiecare partid a atacat subiectul în timpul campaniilor electorale, dar odată ajunse la guvernare, atât PSD cât şi PNL, fie că au guvernat separat, fie împreună, nu s-au atins de aceste pensii. Din diverse motive, acele pensii de zeci de ori mai mari decât ale pensionarilor de rând nu numai că au rămas neatinse, dar chiar au şi crescut. Nici impozitarea profiturilor companiilor mari şi foarte mari nu este un subiect nou. PSD a propus o taxă de solidaritate, dar PNL s-a opus motivând că firmele străine vor pleca din România. Acum se vorbeşte nu doar despre o impozitare corectă, ci despre o supraimpozitare a profiturilor.
Decizia aceasta foarte curajoasă vine după votul negativ al Austriei în problema aderării României la Spaţiul Schengen. Deci este o măsură decisă la supărare. O răzbunare impusă de opinia publică din România.
Cum pe Austria este supărat întregul Parlament European, care a dat un vot politic pozitiv pentru intrarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, de data aceasta ţările UE nu ar trebui să se opună acestei măsuri radicale a guvernului PNL-PSD-UDMR. A doua măsură propusă, scăderea pensiilor speciale numai în cazul magistraţilor pare să fie o discriminare. Ori toate, ori niciuna. :i această măsură radicală propusă de guvern este luată tot sub presiune externă. Dacă nu se rezolvă problema pensiilor speciale, România riscă să nu primească cele 30 de miliarde de euro prin PNRR. Deci ambele măsuri sunt luate în regim de urgenţă. Impozitarea supraprofiturilor firmelor din domeniul energiei este motivată prin faptul că se doreşte protejarea categoriilor vulnerabile ale populaţiei în faţa creşterilor succesive ale preţurilor la energie. Cota de impozitare propusă este de 60% din supraprofit. Nu va fi o sarcină dificilă de calculat cât este profit normal şi cât supraprofit. Se va porni de la o bază impozabilă ce depăşeşte cu peste 20% media profiturilor din ultimii patru ani, 2018 – 2021. În sfârşit, este problema specialiştilor din finanţe să calculeze exact câţi bani vor rezulta în urma acestei măsuri curajoase.
70% din sumele colectate vor fi utilizate pentru finanţarea investiţiilor la proiecte energetice din surse regenerabile. Acele sume vor ajunge tot la firmele din energie.
Până să ne întrebăm unde vor ajunge sumele rămase după micşorarea pensiilor magistraţilor, trebuie să aşteptăm să vedem dacă este posibil acest lucru de vreme ce Curtea Constituţională a dat o decizie pe problema pensiilor speciale.
De remarcat că PSD insistă pe reducerea sau chiar eliminarea acestor pensii. Cu siguranţă se mizează pe câştigarea unui capital electoral. Va suna foarte bine ca slogan “Am impozitat supraprofiturile”. :i mai bine va suna sloganul “Am rezolvat problema pensiilor speciale”.
De-a lungul timpului s-a creat o adevărată psihoză. O isterie. Deşi în procente, în cazul pensiilor, nu înseamnă o sumă imensă, PSD mizează mai mult pe efectul asupra populaţiei în cazul pensiilor speciale decât în cazul impozitării supraprofiturilor.
Dincolo de sumele colectate la bugetul statului, aceste măsuri vor avea un semnificativ impact politico-electoral. Cine va câştiga mai mult, PSD sau PNL? Va câştiga electoral mai mult partidul care va face mai multă publicitate pe marginea acestor măsuri, nu fără o nuanţă populistă.
Fii primul care comentează