După ce criterii au fost desemnați prefecții?

Asculta acest articol

Cu siguranță, unii români din județul Satu Mare este posibil să se simtă frustrați, nedreptățiți, lăsați în voia soartei, în urma atribuirii funcției de prefect unui reprezentant UDMR în condițiile în care UDMR are și președinte de consiliu județean și primar al reședinței de județ. Practic, toate funcțiile reprezentative din județul Satu Mare sunt ocupate de maghiari. Este o mare reușită a UDMR, dar este și o povară, o responsabilitate cu care nu s-a mai întâlnit până acum un partid al minorităților.

Înainte de toate să încercăm să decriptăm după ce criterii s-au desemnat reprezentanții guvernului în teritoriu. Până acum se mergea pe repartizare care să țină un echilibru politic între partidele aflate la guvernare. Prefectul este mai mult simbolic reprezentantul guvernului în teritoriu. Principala armă a unui prefect este atacarea în contencios a unor hotărâri luate de consiliile locale și județene. Este cam singurul cenzor al puterii locale.

Pentru a preîntâmpina conflictele la nivel local, partidele din arcul guvernamental au decis ca prefecții să aibă pe cât posibil culoarea politică a președinților de consilii județene și a primarului reședinței de județ.

Așadar, s-a renunțat la principiul echilibrului politic în favoarea armoniei politice.

Nu doar datorită acestui noi concept, Satu Mare s-a ales cu un prefect UDMR. Pe surse s-a aflat încă înainte de desemnarea prefecților că PNL la nivel central nu ar fi inclus județul Satu Mare.

Pe de altă parte, UDMR a insistat să aibă prefect în județul Bihor unde se află în conflict deschis cu noul președinte al consiliului județean, Ilie Bolojan. Fostul primar nu a acceptat și având o poziție puternică în PNL a reușit să impună un prefect PNL.

Dacă la Satu Mare toate cele trei funcții de reprezentare sunt ocupate de reprezentanți UDMR, deci de maghiari, în județul Bihor este exact invers: toate cele trei funcții de reprezentare, președinte CJ, primar al municipiului Oradea, prefect sunt ocupate de români. Și toți sunt din PNL.

Populația maghiară din Bihor se ridică la 26-27% în timp ce în județul Satu Mare este cu aproximativ 10% mai mare.
Cum trebuie înțeleasă situația din cele două județe? În județul Bihor sunt nemulțumiți maghiarii, iar în județul Satu Mare se simt frustrați românii. Deci nu-i bine nici așa, nici așa.

Care pot fi consecințele negative ale celor două situații, diametral opuse? Se poate ajunge la un conflict inter-etnic de proporții, comparativ cu cel de la Târgu Mureș de la începutul anilor 1990?

A ajuns nivelul de democratizare a vieții politice, nivelul de conștiință civică a cetățenilor, la un nivel care exclude orice conflict de ordin etnic?

Greu de spus. În condiții normale, cu o viață socială și economică înfloritoare, aceste aspecte ar fi fost trecute cu vederea.
În condiții speciale, sub presiunea crizei de pandemie, într-o perioadă în care nimeni nu este sigur de ziua de mâine, fie că lucrează în sistemul public, fie în economia privată, oamenii devin suspicioși, neîncrezători, ușor iritabili.

Prin absurd, (naționalismul în sine este absurd) se poate ajunge atât de departe încât populația să nu aibă încredere în modul în care se fac vaccinările anti-Covid.

Dacă, în județul Bihor, procentual, după ponderea populației, vor fi vaccinați mai mulți români decât maghiari? Dacă în județul Satu Mare, evident, tot după ponderea etnică a populației, vor fi programați pentru vaccinare mai mulți maghiari decât români, deși procentul românilor trece de 66%? Sunt exemple ipotetice, dar în condiții de stres, de emoție etnică, oamenii nu mai gândesc rațional.

Așa că ne așteaptă vremuri grele, cu probleme dificil de gestionat atât din punct de vedere social, economic, cultural și, Doamne ferește, și inter-etnic. Ce se poate întâmpla din punct de vedere politic? Este foarte posibil să crească puterea și influența unui partid de factura AUR. Asta ne mai lipsește, vor zice unii.