Asculta acest articolPNL ocupă de săptămâni întregi aproape în întregime spaţiul public. Nu prin activitatea din parlament, nu prin măsurile luate de guvern, ci prin modul în care se desfăşoară campania internă pentru alegerea preşedintelui.
Ce reproşuri li se pot aduce liderilor PNL? În primul rând campania este prea lungă. Dacă pentru campaniile electorale, atât pentru locale, cât şi pentru parlamentare şi prezidenţiale, potrivit legii sunt acordate 30 de zile, iată că PNL îşi desfăşoară forţele pe aproape o jumătate de an. :i până la alegerile din 25 septembrie mai sunt 82 de zile. Este cam mult pentru nervii românilor, mai ales pentru că bătălia se duce ca şi când alegerile ar avea loc peste două zile. Cei doi candidaţi se deplasează prin ţară, se confruntă ca şi când ar fi adversari pe viaţă şi pe moarte, în timp ce fiecare în parte se laudă că vrea binele partidului şi al ţării.
În tot răul există şi un bine. Dar nu pentru PNL. Nu ştim pentru cine, poate pentru adversarii politici, poate pentru cei ce vor să ştie ce s-a întâmplat cu adevărat în PNL de când a venit la guvernare, după demiterea guvernului Dăncilă.
Ludovic Orban scoate în evidenţă victoriile: “Am câştigat eurparlamentarele, am câştigat alegerile prezidenţiale şi locale, iar la parlamentare ne-a învins pandemia, nu PSD”.
Florin Cîţu are altă variantă: “Am promis că facem reforma administraţiei publice, nu am făcut-o pentru că exista un cost electoral, am promis să facem reforma pensiilor, nu am făcut-o pentru că exista un cost electoral, aşa ni se spunea, am promis că facem reforma salarizării în sectorul bugetar, nu am făcut-o pentru că ni se spunea că este un cost electoral. Am promis că nu mai aruncăm subvenţii peste tot în ţară şi pomeni. Nu am făcut-o pentru că ni se spunea că este un cost electoral. La alegeri socialiştii şi-au păstrat voturile, noi ne-am pierdut electoratul.” Parcă ar vorbi despre eşecurile PNL liderul PSD, nu un om care conduce guvernul de o jumătate de an. Cum afirmaţiile lui au fost rostite cu Ludovic Orban de faţă, la alegerile din judeţul Neamţ, trebuie să-l credem.
Aşa este. PNL nu a făcut reforma administraţiei publice, nu a rezolvat problema pensiilor şi a salariilor din sistemul bugetar. Lista nerealizărilor poate continua cu ceea ce nu a făcut Florin Cîţu de când este prim ministru. Se înţelege că Florin Cîţu îl scoate vinovat pentru aceste nerealizări pe Ludovic Orban.
Preşedintele Iohannis nu are nicio responsabilitate? Nu trebuia să impună realizarea reformei în administraţie? Nu avea datoria să ceară rezolvarea problemei pensiilor şi salariilor din sistemul de stat?
Atât Florin Cîţu cât şi Ludovic Orban se laudă că au o foarte bună relaţie cu preşedintele Iohannis. Niciunul nu riscă să-l atingă nici cu un fir de păr pe preşedinte. Amândoi se tem de puterea şi influenţa pe care o are Klaus Iohannis asupra PNL. Iar dacă are atâta influenţă cum de nu i-a obligat pe cei doi să facă reformele pe care acuza PSD că nu le face?
Indiferent de rezultatul alegerilor din 25 septembrie, ambii candidaţi vor să rămână în relaţii bune cu preşedintele. Va exista o problemă dacă Orban rămâne preşedinte al PNL şi vrea să-l schimbe pe Florin Cîţu.
Atunci se va vedea adevărata relaţie pe care o are preşedintele Iohannis cu Florin Cîţu.
Dacă Ludovic Orban va forţa schimbarea lui Cîţu în ciuda voinţei preşedintelui de a-l menţine în fruntea guvernului, se crează premisele fracţionării PNL. În orice moment poate apărea un grup dizident, aşa cum deja este tradiţia în PNL, începând cu PL-93 până la PLD înfiinţat de Teodor Stolojan în 2006, sau ALDE rupt de Tăriceanu din PNL.
Viitorul PNL nu este atât de roz cum propagandistic îl prezintă rând pe rând adepţii lui Cîţu şi adepţii lui Orban.
Istoria se repetă mai ales prin părţile ei negative.
Dan Vîlceanu, un susţinător al lui Florin Cîţu, în contradicţie cu opinia generală din PNL, atrage atenţia că la alegerile din 2024 vor avea în USR PLUS un adversar, nu un partener.
Relaţiile cu USR PLUS vor fi în funcţie de cine va deveni preşedinte în urma alegerilor din 25 septembrie. PNL nu a putut şi nu va putea guverna niciodată singur. În aceeaşi situaţie se află şi PSD.
Cu PSD liberalii jură cu mâna pe statut că nu vor colabora niciodată. Are PNL capacitatea de a lupta pe două fronturi, adică şi cu PSD şi cu USR PLUS? Nici vorbă. La fel ca PSD, şi PNL este un partid mare pentru că restul partidelor sunt mici. În realitate, ambele partide joacă la categoria mijlocie. Câştigă funcţii de primari şi preşedinţi de consilii judeţene pentru că alegerile sunt într-un singur tur. Ajung la guvernare în funcţie de ce vrea preşedintele ţării.
Dacă se modifică legea alegerilor locale, iar primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi din două tururi, dacă preşedintele va nominaliza primul ministru din partidul care obţine cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare, se modifică întregul spectru politic.
Niciunul din candaţii la funcţia de preşedinte al PNL nu pune în dezbatere asemenea probleme. De unde impresia generală că între PNL şi PSD nu există decât diferenţe de nuanţe.
