Înfrângere, umilinţă şi furie după non Schengen

Asculta acest articol

După eşecul Schengen, ne putem aştepta la o dinamizare a competiţiei politice dintre PSD şi PNL. Marcel Ciolacu a mers atât de departe încât a învinuit dreapta europeană pentru eşecul României. Într-adevăr, principalele funcţii de la vârful conducerii UE sunt deţinute de reprezentanţi ai Partidului Popular European. Guvernul austriac este condus de un partid care face parte din PPE. Din punct de vedere politic, doctrinar, România a fost împiedicată să adere la spaţiul Schengen de partidele de centru-dreapta.
PSD ţine să accentueze că toate ţările conduse de guverne de stânga, social-democrate, au votat în favoarea intrării României în Schengen.
Din orice victorie, ca de altfel din orice eşec, cineva câştigă şi altcineva pierde. Acest nefericit eveniment, se poate considera un punct de pornire în campania electorală din 2024.
PNL porneşte cu un handicap. La împărţirea portofoliilor PNL şi-a rezervat ministerele implicate în dosarul aderării la Schengen, Externele, Internele, Fondurile Europene. Adică tot ce ţine de politica externă, atribut al preşedintelui ţării.
Partenerii de guvernare, PSD şi UDMR, pot reproşa PNL-ului că nu şi-a făcut lecţiile. Dar şi furia lor, ca a întregii populaţii este îndreptată împotriva Austriei.
Lucru extrem de rar, s-a mers atât de departe încât s-a vorbit de Imperiul Austro-Ungar care şi-ar fi luat revanşa după o sută de ani pentru pierderile teritoriale suferite după Primul Război Mondial.
Cum şi Olanda şi Austria au fost, cândva, mari imperii, s-a spus că olandezii şi austriecii au în sânge dorinţa de cuceritori, de colonizatori.
Că României i s-a făcut o mare nedreptate este dincolo de orice dubiu. Din punctul de vedere al relaţiilor cu Austria se pot lua câteva măsuri diplomatice, simbolice. Astfel România şi-a chemat ambasadorul în ţară. Este un semnal că România consideră Austria o ţară neprietenă. În vremurile cavalereşti un astfel de vot, o astfel de umilinţă, însemna război.
Măsuri anti-austriece iau şi instituţii publice. Primul pas l-a făcut Universitatea Craiova care şi-a retras conturile de la o bancă austriacă. Mulţi cetăţeni simpli spun că nu vor pleca în această iarnă la pârtiile de schi austriece.
Frustrarea este, într-adevăr, mare. Alături de bulgari, românii au rămas singurii cetăţeni UE excluşi de la spaţiul de liberă circulaţie din Europa. Kilometri de camioane stau la ieşirea şi intrarea în ţară.
Nu doar cetăţenii români sunt total dezamăgiţi. Însuşi preşedintele Austriei regretă votul guvernului Nehammer. Preşedintele Alexander Van der Bellen este suţinut de Partidul Verzilor, iar după alegerile parlamentare este foarte posibil ca Partidul Popular Austriac să nu mai facă parte din guvern. De altfel partidul cancelarului este pe locul trei în sondaje, iar mişcarea lui este considerată anti-UE chiar de către austrieci. Consecinţe negative după votul negativ al Austriei vor fi şi de o parte şi de alta. În urma acestei gafe, Partidul Verzilor nu va mai accepta să intre într-un guvern alături de Partidul Popular.
Sunt şi alte motive pentru scăderea în sondaje a partidului condus de Karl Nehammer. Sub guvernul condus de el Austria înregistrează cea mai ridicată inflaţie din ultimii 40 de ani.
Ieşit destul de şifonat din acest episod trist, PNL îşi va face propria analiză. Nu este exclus să se lase cu demisii, să zicem de onoare, la nivelul celor două ministere, Externe şi Interne.
Altceva ce se poate face? Austria se alege cu înjurături pentu votul din 8 decembrie, firmele austriece din România sunt supuse oprobiului public, dar până la urmă lucrurile se aşează de la sine. Guvernul Ciucă deja caută soluţii pentru reintrarea în cursa pentru aderarea la râvnitul Spaţiu Schengen.