Asculta acest articolDacă există suficient de multe argumente care demonstrează că PNL nu îndeplinește multe condiții pentru a fi considerat un partid mare, nu este mai puțin adevărat că și PSD poate fi retrogradat.
Distanța uriașă de la rezultatele alegerilor parlamentare din 2016 la cele din anul 2020 plasează PSD în categoria mijlocie mare. Este suficient să comparăm numărul parlamentarilor social-democrați din trecut cu cel rezultat în urma alegerilor din decembrie 2020.
De exemplu, PSD este reprezentat la Satu Mare doar de un singur deputat. La fel ca PNL. Practic, așa-zisele “partide mari” nu au reușit să obțină niciun mandat de senator în județul Satu Mare. Sigur, se poate argumenta că de vină este sistemul electoral.
Rezultatele în sine obținute de PSD și PNL au fost nesatisfăcătoare, nu doar la nivelul județului Satu Mare, ci în întreaga țară.
Cu partide situate sub 30% nu se poate vorbi despre stabilitate politică. Dacă, prin absurd, s-ar forma o majoritate PNL-PSD cele două formațiuni politice nu ar întruni două treimi din numărul parlamentarilor, necesar pentru modificarea Constituției, de exemplu.
Decăderea accelerată a PSD a început din momentul în care a înaintat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern. După o buclă făcută prin alte teritorii, Sorin Grindeanu s-a reîntors în PSD.
Este chiar unul din principalii comunicatori. Ce credibilitate are după ce s-a baricadat în Guvern, ajutat de Victor Ponta? Aceeași credibilitate pe care o are orice alt politician-aventurier.
Ca premier, apoi candidat la președinție, Viorica Dăncilă este un alt element care a contribuit la decăderea PSD. Odată cu numirea în cea mai importantă funcție executivă din țară a unui om nepregătit profesional și politic, PSD și-a semnat propriul act de renunțare la titlul de cel mai mare partid din România. Pentru PSD, Viorica Dăncilă, alături de cei doi premieri, Mihai Tudose și Sorin Grindeanu, au fost mai nocivi decât Liviu Dragnea. Ce partid numește trei premieri în serie care nu sunt soldați disciplinați?
Mihai Tudose a candidat la Parlamentul European pe listele Pro România. Apoi s-a reîntors în PSD. Ce fel de om politic face așa ceva? Unul fără demnitate și fără coloană vertebrală.
Cu ce se îndeletnicește acum Viorica Dăncilă? La mai bine de un an de la căderea guvernului său îl acuză pe Marcel Ciolacu de trădare. Cu alte cuvinte, guvernul Dăncilă a căzut pentru că asta și-ar fi dorit chiar actualul lider al PSD, Marcel Ciolacu.
Mai mult decât PNL, care dă semne că încearcă să se reformeze din mers, PSD are nevoie de o reformare profundă. Dar cine să o facă? Marcel Ciolacu pierde ocazie după ocazie de a se face remarcat ca politician cu personalitate.
Comentariile sale pe marginea evenimentelor politice, sociale și economice nu depășesc nivelul unui consilier comunal mai răsărit, a unui lider sindical mediu. Nu reușește să depășească granița unui opozant oarecare. “Guvernul s-a împrumutat…. guvernul nu mărește pensiile…. guvernul nu face, nu drege…pandemia în sus, pandemia în jos… ” Pentru un lider autentic este prea puțin.
În aceste condiții este deschisă calea pentru apariția unui lider carismatic care să capteze cu adevărat atenția electoratului social-democrat. Aproximativ în aceeași situație este și PNL. Ludovic Orban probabil și-a atins limita maximă a competenței cât a fost premier. Nu poate urca mai sus.
Din păcate, nici partidele mai noi, USR și PLUS, nu au parte de lideri puternici, cu viziune.
AUR a apărut ca reacție la procesul de decădere accentuată, morală și profesională, a partidelor ce dominau scena politică fără nicio concurență reală.
România merita acest partid despre care se spune că a apărut din nimic. Nu. A apărut din disprețul alegătorilor față de partidele “mari”, din disperarea electoratului că nu mai are pe cine să aleagă.
Se poate trage o concluzie? Dacă admitem că PNL și PSD nu sunt “partide mari”, mai există o speranță că poate apărea de undeva o forță civică suficient de consistentă să pună bazele unui partid adevărat, modern, aplecat asupra realității secolului 21.
