Image 1
Image 2

Patru alegeri, zece buletine de vot

S-a intrat în mult disputatul an electoral 2024. Patru rânduri de alegeri în România. În alte aproximativ 70 de țări vor fi alegeri tot anul acesta.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Anul acesta și americanii își vor alege președintele. Deocamdată  se vorbește despre doi candidați, Actualul președinte și fostul președinte. Joe Biden are 84 de ani. Merge nesigur pe el. Uneori i se rupe firul. Prea tânăr nu este nici Donald Trump, se apropie de 80 de ani și el, dar este vioi ca un vultur sau ca un șacal. Promite că se va răzbuna pe toți cei care i-au făcut zile fripte, târându-l prin tribunale. Lumea întreagă așteaptă alegerile interne. Care vor fi candidații?

Alegeri prezidențiale au loc îi în Rusia. Putin va obține un nou mandat. Conduce Rusia cu o mână de fier. Câtă vreme este la Kremlin nu sunt șanse să se termine războiul. Ucraina nu are prea multe rezerve pentru a rezista în fața armatei ruse. Dacă alegerile din America sunt câștigate de Donald Trump, Europa rămâne descoperită.

În ordinea importanței sunt alegerile pentru Parlamentul European. Vor avea loc între 6 și 9 iunie. 27 de țări își vor alege viitorii europarlamentari. În toate țările au apărut partide noi, numite fie populiste, fie suveraniste sau de-a dreptul extremiste, sondajele arată că sunt în continuă creștere.

Europarlamentarele sunt primele alegeri din cele patru pe care le va avea România în acest an. Rezultatele obținute de fiecare partid va indica direcția spre care se vor îndrepta alegătorii la următoarele alegeri.  Se discută că s-ar putea comasa localele cu prezidențialele. Ca să se facă economie.

O eventuală comasare ar avantaja partidele care au mulți primari și președinți de consilii județene. PNL insistă mai mult pe comasare pentru că stă bine la numărul de primari și președinți de consilii județene, dar stă prost în sondaje. Baronii locali, cum li se spune aleșilor locali sunt adevărate locomotive ce trag partidele după ei. În cazul comasării ar fi avantajat și candidatul prezidențial al PNL. Desigur și al PSD.

În schimb ar fi dezavantajate partidele care nu au primari și președinți de consilii județene, în primul rând AUR, apoi USR și alianța partidelor de dreapta.

De regulă anul în care au loc alegeri este considerat unul pierdut pentru economie, pentru reforme, pentru restructurare. Anul alegrilor este anul cadourilor electorale, anul populismelor, anul confruntărilor sterile între partide și candidați.  În același timp este și anul disputelor interne.

Liderii organizațiilor județene își pun oamenii pe locurile eligibile, pe listele pentru consilii locale și județene, precum și pe listele pentru parlament. În funcție de rezultate, președinții se organizații județene își pun la bătaie mandatele. Rezultate slabe înseamnă demitere. Vin alții la cârma partidului.

Din această pricină luptele sunt teribile. Se aruncă în joc toate resursele, toate energiile. Contează fiecare vot. Pentru a obține cât mai multe voturi se recurg la tehnici, la strategii diverse.

Unii cred că atacul este cea mai profitabilă formă de luptă. Îți ataci adversarul direct, la persoană, arătând cât a furat în cazul în care a ocupat o funcție executivă, mai ales în cazul primarilor.

A arăta cum a risipit banul public, cât de prost au fost executate anumite lucrări pentru că firmele executante au fost nevoite să dea șpagă a devenit deja un loc comun. Se spune că toată lumea fură, numai că nu toți sunt prinși.

În anii electorali instituțiile de forță. DNA, SRI, DIICOT, ANI, etc, devin mai active. Reclamațiile, denunțurile penale curg gârlă. Se intensifică activitatea mass media. Aproape toți politicienii au propriile lor site-uri, postacii lor. Din nefericire pentru politicieni, experții în comunicare descoperă că rețelele de socializare și-au pierdut eficiența. Alegătorii, populația, știu deja că lauda de sine nu miroase a bine. Și încă ceva foarte important: intră în calcul și inteligența artificială.

Dar cum abia am intrat în noul an, să mai așteptăm să se dezmeticească lumea, deci și politicienii, după sărbătorile de iarnă. Comasate sau nu, patru rânduri de alegeri înseamnă zece buletine de vot, unul pentru europarlamentare, unul pentru primari, altul pentru președintele de consiliu județean. Alte două buletine de vot: unul pentru consiliul local, altul pentru consiliul județean. Mai adăugăm două buletine de vot pentru alegerile parlamentare, unul pentru Camera deputaților, altul pentru Senat. Urmează, ultimele alegeri, pentru președinție: primul tur, un buletin de vot, al doilea tur alt buletin de vot.

Este mai ușor să numărăm steagurile lui Pristanda din “Scrisoarea pierdută” a lui Caragiale. Dacă am greșit adunarea, cineva să mă corecteze.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Cel mai prost baron local

De unde până mai ieri, adică până la fatidica partidă de pescuit din judeţul Vaslui, Dumitru Buzatu trecea drept unul dintre cei mai isteţi preşedinţi de organizaţii judeţene PSD, dintr-un foc a devenit cel mai prost baron local din România.