Image 1
Image 2

14 FEBRUARIE 1851

Se împlinesc 173 de ani de la fondarea Societății Junimea Română de la Paris

În inima Parisului secolului al XIX-lea, un grup de tineri români studenți a aprins o flacără a speranței și unității pentru o națiune greu încercată.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Convocați de George Cretzeanu, student venit în capitala Franței încă din 1848, cu o bursă acordată de Guvernul provizoriu, în ziua de 14 februarie 1851, tinerii au pus bazele unei mișcări ce va rămâne în istorie ca un simbol al dorinței de libertate și unitate națională.

Motivați de idealurile revoluției de la 1848, acești tineri au creat o platformă de propagare a ideii de unire a tuturor românilor.
Cu un crez ferm în dreptul la insurecție și solidaritatea popoarelor în lupta pentru libertate, sub egida societății a apărut revista cu același nume. „Junimea Română” și-a asumat rolul de portavoce a românilor aflați departe de casă. Publicația deși efemeră, a reușit să unească gânduri și aspirații, promovând o viziune unitară asupra națiunii române, indiferent de granițele geografice care o despărțeau.

Dintre redactori îi amintim pe George Cretzeanu, Alexandru Odobescu, Dimitrie Florescu, Dr. P. Iatropolu, Dimitrie Berindei şi Al. Sihleanu. Au apărut trei numere, tipărite pe hârtie subțire și ușoară, ca să poată trece clandestin prim vămile și carantinele rusești și să ajungă în țară.

Revista Junimea Română și-a propus să fie mai mult decât un simplu vehicul de exprimare; era un manifest, o declarație de principii și idealuri. Publicând discursuri înflăcărate precum cel al lui Nicolae Bălcescu despre „Mișcarea românilor din Ardeal”, revista a servit drept platformă pentru răspândirea ideilor revoluționare și a visului de unire a tuturor românilor.

 

La sfârșitul primului număr al revistei se vede deja mesajul pentru unirea tuturor românilor:

„Rugăm pe frații noștri cari vor primi această foaie să copieze articolele ce vor socoti de cuviință și să le împrăștie în popor. Deocamdată foaia nu e redijată de cât de studenți Munteni și Moldoveni. Așadar, pentru ca să fie un adevărat organ al Republicei Românilor, invităm pe junii democrați din Transilvania, Bucovina și Banat a se pune în relație cu noi fără întârziere. Orice privește această foaie se va adresa, la cetățeanul Dimitrie Florescu, rue de l’Est, nr. 1.”

 

Principiile călăuzitoare ale revistei erau:

„1. Principiul insurecției, cel dintâi drept al unei nații împilate.
2. Din dreptul de apărare naște principiul solidarității între popoarele cari au aceeași soartă (Românii solidari cu Polonii, Ungurii, Italienii).
3. La simțimântul de amor corespunde principiul suveranității naționale, căci cei ce-și iubesc patria nu vor s-o vadă nici într-un chip supusă. Din principiul suveranității naște acela al întrunirii, fiindcă este știut că suveranitatea piere odată ce se înstreinează o parte dintr-însa” (Rousseau, Contractul Social).
4. Tot din simțul amorului naște principiul egalității, care nu e altceva de cât frăția practică; și în sfârșit dreptatea care cuprinde în sine toate celelalte principuri, și fără care revoluția ar fi ca lumea fără aer sau ca un om fără sânge.”

 

Articolul program al revistei, atribuit lui George Cretzeanu, face un apel către toți românii, indiferent de vârstă sau condiție socială, de a se uni într-un efort comun pentru realizarea idealului național. Îndemnul de a propaga ideea unirii naționale, de a contribui la renașterea națională în literatură, industrie și artă, și de a forma o conștiință națională solidă erau teme recurente în paginile revistei.

 

,,Juni Români! Un om de orice nație, de orice treaptă, vă este frate: să-l iubiți și să-l ajutați. Însă acela care vine să vă răpească libertatea sau naționalitatea, este un monstru: să-l goniți, să-l loviți; cu cât îi veți face o rană mai adâncă, cu atât veți merita mai bine de la patrie, de la omenirea întreagă.

 

La noi elementele cari constituie o naționalitate (limba, suvenirele, obiceiurile, etc.) s-au păstrat neatinse. Însă aceste nume neprețuite trebuie lucrate: avem a forma o literatură națională, o industrie națională, arte naționale. Când toate acestea există și când suflarea libertății le va da viață, ne vom putea crede un popor nepieritor. Aceasta este gândirea noastră și scopul nostru e de a interesa pe toți la ideea de o renaștere națională, de o civilizație română.

 

Încât pentru ceea ce se atinge de propagandă, noi o vom face pe cât ne iartă puterile noastre; însă misia cea mai importantă şi mai anevoie e a voastră, fraților care vă aflați în țară, căci totul acolo e de făcut. Propagați în familiile voastre, recrutați neîncetat împrejurul vostru soldații ce vor compune oștirea viitorului.

 

Soldați necunoscuți, dar entuziasmați de amorul patriei, ne propunem a propaga, cu tot zelul unor inimi înfocate, ideea unirii naționale. Juni noi înșine, ne adresăm mai cu deosebire la junimea română din toate provinciile; facem chemare la toate sentimentele nobile, la toate inimile generoase; îndemnăm pe toți a se aduna împrejurul stindardului pe care e scrisă deviza: Unirea Românilor.”

 

Acțiunile și ideile exprimate în paginile revistei Junimea Română au alimentat flacăra care a ars până la realizarea Marii Uniri din 1918.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Ioan Cristescu, Director General al MNLR

CEL MAI MARE FESTIVAL LITERAR DIN ROMÂNIA: Doi scriitori sătmăreni, Dumitru Păcuraru şi George Vulturescu, invitaţi la Festivalul Internaţional de Poezie, Bucureşti, 11-17 septembrie 2023

În perioada 11- 17 septembrie 2023, la Bucureşti are loc la Bucureşti Festivalul Internaţional de Poezie. Cea mai prestigioasă manifestare literară din România, ediţia din acest an, a 13-a, se desfăşoară după cunoscutul dicton al lui Cicero, Inter arma silent musae, dar cu semnul întrebării la sfârşit. Adică în timp de război, între arme, muzele trebuie să tacă?