Cum închidem anul 2022?

Asculta acest articol

Peste aproximativ cinci miliarde de ani Pământul se va apropia de Soare atât de aproape încât draga noastră planetă îşi va găsi sfârşitul. Din când în când astronauţii dau astfel de veşti catastrofale. Întrebarea este ce facem până atunci?
Senzaţia tuturor este că actualii conducătorii nu sunt capabili să ia măsurile necesare care să scoată lumea din criza în care se află. Parcă s-a instituit o competiţie din care să rezulte cine o duce mai rău.
În ultimele zile în centrul atenţiei pare să fie situaţia din Ungaria. După ce Viktor Orban a fost lăudat pentru modul în care se descurcă datorită relaţiilor sale cu Rusia, pe măsură ce trece timpul măsurile luate de guvernul maghiar conduc la o înrăutăţire a situaţiei. Plafonarea preţurilor nu şi-a atins ţinta. S-a stat ore întregi la rând pentru combustibil iar în ultimele zile s-au raţionalizat cumpărăturile la principalele alimente, zahăr, ulei, orez oferite cu preţuri plafonate. Este un exemplu la îndemână care arată că plafonarea nu este o soluţie.
De altfel nicio ţară nu oferă un model bun de urmat. Nemulţumirile populare cresc peste tot, de la cele mai dezvoltate ţări până la cele mai sărace. România se află undeva la mijloc. Nu se moare de foame, dar nici prea bine nu se descurcă marea majoritate a populaţiei. Se vede după nivelul cumpărăturilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Tot mai puţin se aude guiţatul porcilor. Numărul brazilor cumpăraţi de Crăciun este tot mai mic. A dispărut bucuria şi atmosfera sărbătorească de altădată.
Conducătorii ţării, politicieni, înalţi funcţionari, lideri de partide, nu par să aibă soluţii decât pe termen scurt, strict pompieristice. Se străduiesc să rezolve probleme vechi, care se află de ani de zile pe agenda publică. Într-un fel şi amânarea aderării României la Spaţiul Schengen le oferă guvernanţilor posibilitatea de a mai arunca speranţe deşarte, de a mai promite că problema este ca rezolvată, dar nu acum, ci în viitor. A făcut o vizită de consolare în România şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care i-a asigurat pe români că locul lor este în interiorul Spaţiului Schengen, însă nu acum, ci mai încolo.
Dacă în ciuda a 26 de voturi pozitive iar un singur vot împotrivă poate decide soarta unei ţări înseamnă că democraţia europeană şi-a atins punctul maxim de intoleranţă. Ce rost are instituirea unei reguli generale dacă există o excepţie? În mod cu totul neaşteptat Austria se află în centrul atenţiei generale prin atitudinea ei anti-europeană şi apropierea de Rusia.
Îi este dat tocmai României să scoată la iveală jocurile pe care le fac anumiţi politiceni austrieci în relaţiile lor cu Moscova. Micuţa, dar foarte bogata Austrie, sparge unitatea Uniunii Europene, iar instituţiile UE nu au niciun instrument pentru a o aduce pe calea cea dreaptă. În acelaşi timp instituţiile europene pot lua măsuri împotriva altor ţări mai slabe precum Ungaria şi Polonia, România şi Bulgaria. Cu siguranţă anul 2022 va fi unul din anii care va însemna un moment de cotitură în istorie. Fie în sensul că va deschide o ruptură în unitatea Uniunii, fie în sensul că UE îşi va strânge rândurile şi va ieşi mai întărită din această criză.
După unii analişti nu există o criză a resurselor, ci doar o criză a distribuirii şi gestionării resurselor.
Se poate lua exemplul României care stă pe o uriaşă pungă de ţiţei şi de gaze, dar pe care nu le poate exploata.
Exact acum 33 de ani apăreau primele ciocniri dintre protestatarii de la Timişoara şi forţele de ordine.
Cu ce se confrunta lumea în anul 1989? Izolaţi de restul lumii, fără informaţii, fără putinţa de a ieşi din ţară, pe vremea aceea grănicerii apărau România cu armele îndreptate spre interior. Dacă ne comparăm cu realitatea de atunci, cu siguranţă ar trebui să ne considerăm cei mai norocoşi oameni din Europa.